Текст песни Национальный Гимн - Румыния
Просмотров
8
0 чел. считают текст песни верным
0 чел. считают текст песни неверным
Для вашего ознакомления предоставлен текст песни Национальный Гимн - Румыния, а еще перевод песни с видео или клипом. Также вы можете прослушать песню онлайн
Deşteaptă-te, române! («Пробудись, румын!») — гимн Румынии с 1989 года и гимн Молдавии в 1991—1994 годах.
Стихи национального гимна Румынии принадлежит Андрею Мурешану (1816—1863), поэту романтического направления, журналисту, переводчику, истинному трибуну эпохи Революции 1848. Музыка была написана Антоном Панн (1796—1854), поэтом и этнографом, человеком большой культуры, певцом и автором учебников музыки.
Стихотворение «Эхо» («Un răsunet») А. Мурешану, опубликованное во время революции 1848 года, было положено на музыку в несколько дней. Впервые было исполнено 29 июня 1848 года в Рымнику-Вылча.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas el mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
«Viaţa-n libertate ori moarte» strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ.
Стихи национального гимна Румынии принадлежит Андрею Мурешану (1816—1863), поэту романтического направления, журналисту, переводчику, истинному трибуну эпохи Революции 1848. Музыка была написана Антоном Панн (1796—1854), поэтом и этнографом, человеком большой культуры, певцом и автором учебников музыки.
Стихотворение «Эхо» («Un răsunet») А. Мурешану, опубликованное во время революции 1848 года, было положено на музыку в несколько дней. Впервые было исполнено 29 июня 1848 года в Рымнику-Вылча.
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas el mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
«Viaţa-n libertate ori moarte» strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.
N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ.
Deşteaptă-Te, Române! ("Awaken, Romanian!") - Anthem Romania since 1989 and the Anthem of Moldova in 1991-1994.
The poems of the National Anthem of Romania belong to Andrei Mureszhan (1816-1863), the poet of the romantic direction, a journalist, a translator, the true tribune of the revolution of the revolution 1848. The music was written by Anton Pann (1796-1854), a poet and ethnographer, a man of great culture, a singer and the author of textbooks music.
The poem "Echo" ("Un răsunet") A. Mures, published during the revolution of 1848, was laid on music in a few days. For the first time, it was fulfilled on June 29, 1848 in Ramnicu-Vlealch.
Deşteaptă-Te, Române, Din Somnul Cel De Moarte,
În Care Te-Adânciră Barbarii de Tirani
Acum Ori Niciodată Croieşte-ţi Altă Soarte,
La Care Să SE-NCHINE şi Cruzii Tăi Duşmani.
ACUM ORI Niciodată Să Dăm Dovezi în Lume
Că-N ASTE Mâni Mai Curge Un Sânge de Roman,
Şi Că-N A Noastre Piepturi Păstrăm Cu Fală-un Nume
TriUmfător în Lupte, Un Nume de Traian.
Înalţă-ţi Lata Frunte şi Caută-n Giur de Tine,
Cum Stau CA Brazi în Munte Voinici Sute de Mii;
Un Glas El Mai Aşteaptă şi Sar Ca Lupi în Stâne
Bătrâni, Bărbaţi, Juni, Tineri, Din Munţi şi Din Câmpii.
Priviţi, Măreţe Umbre, Mihai, şTefan, Corvine,
Româna Naţiune, Ai Voştri Strănepoţi,
Cu Braţele Armate, Cu Focul Vostru-N Vine,
VIAţA-N LIBERTATE ORI MOARTE STRIGă TOţI.
PRE VOI Vă Nimiciră a pizmei răutate
Şi Oarba Neunire La Milcov şi Carpaţi
Dar Noi, Pătrunşi La Suflet De Sfânta Libertate,
Jurăm Că Vom Da Mâna, Să Fim Purrea Fraţi.
O mamă văduvită de la mihai cel mare
Pretinde de la Fi-şi Azi Mână D-Ajutori,
Şi Blastămă Cu Lacrămi în Ochi PE Orişicare,
ON ASTFEL DE Pericul S-Ar Face Vânzători.
De Fulgere Să Piară, de Trăsnet şi Pucioasă,
Oricare S-Ar Retrage Din Gloriosul Loc,
Când Patria Sau Mama, Cu inima Duioasă
Va Cere Ca Să Trecem Prin Sabie şi Foc.
N-Ajunge Iataganul Barbarei Semilune,
A Cărui Plăgi Fatale şi Azi Le Mai Simţim;
ACUM SE Vâră CNuta în Vetrele Străbune
Dar Martor Ne de Domnul Că Vii Nu Oprimim.
N-Ajunge Despotismul Cu-Ntreaga Lui Orbie,
Al Cărui Jug de Seculi Ca Vitele-L Purtăm;
ACUM SE-NCEARCă Cruzii, Cu Oarba Lor Trufie,
Să Ne Răpească Limba, Dar Morţi Numai O Dăm.
Români Din Patru Unghiuri, Acum Ori Niciodată
Uniţi-Vă în Cuget, Uniţi-Vă - N Simţiri.
Strigaţi în Lumea Largă Că Dunărea-i FURATă
Prin intrigă şi Silă, Viclene Uneltiri.
Preoţi, Cu Crucea-N Frunte Căci Oastea E Creştină
Deviza-i Libertate şi Scopul Ei Preasfânt.
Murim Mai Bine-N Luptă, Cu Glorie Deplină,
Decât Să Fim Sclavi Iarăşi în veciul nost'pământ.
The poems of the National Anthem of Romania belong to Andrei Mureszhan (1816-1863), the poet of the romantic direction, a journalist, a translator, the true tribune of the revolution of the revolution 1848. The music was written by Anton Pann (1796-1854), a poet and ethnographer, a man of great culture, a singer and the author of textbooks music.
The poem "Echo" ("Un răsunet") A. Mures, published during the revolution of 1848, was laid on music in a few days. For the first time, it was fulfilled on June 29, 1848 in Ramnicu-Vlealch.
Deşteaptă-Te, Române, Din Somnul Cel De Moarte,
În Care Te-Adânciră Barbarii de Tirani
Acum Ori Niciodată Croieşte-ţi Altă Soarte,
La Care Să SE-NCHINE şi Cruzii Tăi Duşmani.
ACUM ORI Niciodată Să Dăm Dovezi în Lume
Că-N ASTE Mâni Mai Curge Un Sânge de Roman,
Şi Că-N A Noastre Piepturi Păstrăm Cu Fală-un Nume
TriUmfător în Lupte, Un Nume de Traian.
Înalţă-ţi Lata Frunte şi Caută-n Giur de Tine,
Cum Stau CA Brazi în Munte Voinici Sute de Mii;
Un Glas El Mai Aşteaptă şi Sar Ca Lupi în Stâne
Bătrâni, Bărbaţi, Juni, Tineri, Din Munţi şi Din Câmpii.
Priviţi, Măreţe Umbre, Mihai, şTefan, Corvine,
Româna Naţiune, Ai Voştri Strănepoţi,
Cu Braţele Armate, Cu Focul Vostru-N Vine,
VIAţA-N LIBERTATE ORI MOARTE STRIGă TOţI.
PRE VOI Vă Nimiciră a pizmei răutate
Şi Oarba Neunire La Milcov şi Carpaţi
Dar Noi, Pătrunşi La Suflet De Sfânta Libertate,
Jurăm Că Vom Da Mâna, Să Fim Purrea Fraţi.
O mamă văduvită de la mihai cel mare
Pretinde de la Fi-şi Azi Mână D-Ajutori,
Şi Blastămă Cu Lacrămi în Ochi PE Orişicare,
ON ASTFEL DE Pericul S-Ar Face Vânzători.
De Fulgere Să Piară, de Trăsnet şi Pucioasă,
Oricare S-Ar Retrage Din Gloriosul Loc,
Când Patria Sau Mama, Cu inima Duioasă
Va Cere Ca Să Trecem Prin Sabie şi Foc.
N-Ajunge Iataganul Barbarei Semilune,
A Cărui Plăgi Fatale şi Azi Le Mai Simţim;
ACUM SE Vâră CNuta în Vetrele Străbune
Dar Martor Ne de Domnul Că Vii Nu Oprimim.
N-Ajunge Despotismul Cu-Ntreaga Lui Orbie,
Al Cărui Jug de Seculi Ca Vitele-L Purtăm;
ACUM SE-NCEARCă Cruzii, Cu Oarba Lor Trufie,
Să Ne Răpească Limba, Dar Morţi Numai O Dăm.
Români Din Patru Unghiuri, Acum Ori Niciodată
Uniţi-Vă în Cuget, Uniţi-Vă - N Simţiri.
Strigaţi în Lumea Largă Că Dunărea-i FURATă
Prin intrigă şi Silă, Viclene Uneltiri.
Preoţi, Cu Crucea-N Frunte Căci Oastea E Creştină
Deviza-i Libertate şi Scopul Ei Preasfânt.
Murim Mai Bine-N Luptă, Cu Glorie Deplină,
Decât Să Fim Sclavi Iarăşi în veciul nost'pământ.